Lecția 4 - Management Financiar - CashFlow - DAD Management

Lecția 4 – Management Financiar – CashFlow

29.07.2022

Acesta este al patrulea compartiment din cursul de Management Financiar, cu denumirea Cash-Flow. *Acest seminar este pentru antreprenorii care doresc să se inițieze în management financiar și care doresc să utilizeze acest instrument pentru accelerarea dezvoltării companiei sale. Acest seminar nu este pentru contabili, nu este pentru economiști, nu este pentru auditori financiari și tot așa mai departe. Acest seminar este strict pentru antreprenori, iar informația oferită este cu scopul pentru a fi înțeles cât mai simplu de către antreprenori.

Un cash-flow reprezintă o informație cu privire la toate încasările și plățile efectuate de către o companie într-o anumită perioadă de timp. De obicei, poate fi o lună, un trimestru, un semestru sau poate fi pentru un an întreg.

Deci încasările și plățile sunt clasificate într-o manieră cât mai utilă pentru antreprenor sau pentru administrator, pentru manager, pentru ca el să poată analiza informația dată și pentru a lua decizii ulterioare.

Pentru a fi mai simplu de înțeles ce este un cash-flow, vă rog să urmăriți un exemplu de cash-flow utilizat de antreprenori pentru luarea deciziilor. Și acesta reprezintă un exemplu de cash-flow  pentru primele două luni ale unui an, în care noi detaliem pentru fiecare tip de încasare sau plată utilă pentru antreprenori și sumele corespunzătoare.

Dar de ce trebuie să urmărim un cash-flow?

În fond, urmărirea unui cash-flow are două scopuri principale:

Iar pentru a înțelege mai bine scopul cash-flow-ului, vă îndemn să urmărim împreună un exemplu, și anume acest exemplu, în acest slide (descarcă din butonul de mai jos), este un exemplu de cash-flow pentru 12 luni, pentru o companie nominală. În cazul nostru observăm următoarele informații: deci avem clasificate tranzacțiile de încasare și de plată pentru a ne fi nouă util să luăm decizii. De exemplu, încasări de la clienți, plăți către furnizori, plăți de salarii și contribuții, plăți de impozite și taxe etc. Și pentru fiecare lună separat.

Pentru a înțelege mai bine, propun să analizăm anume luna ianuarie și, în cazul nostru, în luna ianuarie noi avem 1 495 000 de lei încasări de la clienți, avem plăți către furnizori – 988 000 de lei. Observăm un flux din activitatea operațională de  -111 000 de lei. În cazul nostru acest flux de -111 000 de lei se răsfrânge asupra ce lichidități noi avem în cadrul organizației.

Dacă observăm mai jos, ultimele trei rânduri din tabel sunt următoarele:

  • Fluxul net;
  • Soldul inițial;
  • Soldul final.

Fluxul net reprezintă total încasări – total achitări în cadrul lunii ianuarie. Soldul inițial  reprezintă ce sold am avut la 1 ianuarie. Și soldul final reprezintă ce sold avem la sfârșitul lunii ianuarie. Și în cazul nostru, analizând fiecare lună, observăm următoarele informații; noi observăm că perioada iunie, iulie, august se caracterizează ca și o perioadă în care noi avem exces de mijloace financiare în comparație cu celelalte perioade. În aceste trei luni – iunie, iulie și august, observăm că mijloacele financiare, soldul final, este semnificativ mai mare decât restul perioadelor. Și  poate această perioadă ar putea fi considerată drept una oportună pentru investiții, pentru efectuarea de achiziții, pentru investirea în stocuri sau mijloace fixe sau pentru achitarea dividendelor fondatorului etc. Iar perioada noiembrie noi identificăm un sold final negativ și, în cazul nostru, având un cash-flow și făcând o prognoză a cash-flow-ului, noi putem identifica  din start care sunt perioadele în care vom avea oportunități de alocare a mijloacelor financiare și care sunt perioadele în care trebuie să identificăm surse financiare adăugătoare.

Cum prognozez un cash-flow?

În fond, prognozarea unui cash-flow este complexă. Iar pentru companii simple, cu cât mai simplă compania, cu cât mai simplu modelul de afaceri, cu atât mai simplu de prognozat. Dar etapele pentru a prognoza un cash-flow sunt următoarele: prima etapă, formarea bugetului veniturilor și cheltuielilor. Vă îndemn să urmăriți compartimentul precedent. (aici putem da link activ spre videoul acela).

A două etapă, identificarea veniturilor și cheltuielilor nemonetare. Deci, în fond, există venituri și cheltuieli nemonetare și ele reprezintă acele cheltuieli care nu implică anumite tranzacții de plată într-o anumită perioadă pe care noi o analizăm. De exemplu, amortizarea activelor. Amortizarea activelor reprezintă utilizarea lor pentru o anumită perioadă. Plata a fost efectuată mult mai în urmă sau poate fi efectuată mult mai înainte, iar amortizarea activelor reprezintă o cheltuială nemonetară sau aprecierea, deprecierea, casarea stocurilor și tot așa mai departe, ele reprezintă cheltuieli nemonetare și venituri nemonetare.

În fond, trebuie să le identificăm din bugetul nostru, trebuie să identificăm aceste venituri și cheltuieli nemonetare și trebuie să le eliminăm.

A treia etapă pe care trebuie să o întreprindem pentru prognozarea cash-flow-ului reprezintă calculul vitezei de rotație a indicatorilor necesari, și anume: viteza de rotație a stocurilor, viteza de colectare a creanțelor și perioadă de creditare din partea furnizorilor. Viteza de rotație a stocurilor reprezintă în cât timp va fi vândut stocul, va ieși marfa din bilanțul companiei din momentul intrării acesteia. În funcție de business, noi ar trebui să cunoaștem care este durata medie de vânzare a unui bun din moment achiziției.

Viteza de colectare a creanțelor anume asta și presupune. În câte zile sau în ce perioadă noi încasăm mijloacele financiare din partea clienților, iar perioada de creditare din partea furnizorilor presupune în cât timp noi trebuie să achităm pentru achizițiile efectuate.

Iar a patra etapă pe care compania trebuie să o parcurgă pentru a prognoza un cash-flow reprezintă vizualizarea cifrelor în dinamică. Considerând etapele pe care noi le-am făcut până acum, aplicăm informația și cifrele obținute într-un tabel în care noi identificăm vizual care perioade sunt cu posibilități înalte de alocare a mijloacelor financiare în investiții sau în achitarea dividendelor, în alocarea lor în alte scopuri și tot așa mai departe. Și observăm riscuri de insolvabilitate cum ar fi în cazul nostru luna noiembrie și, în cazul dat, compania ar trebui să se gândească ce face până în luna noiembrie pentru a nu permite insolvabilitatea.