Sindromul burnout - arderea profesională - Servicii de recrutare

Sindromul burnout – arderea profesională

17.10.2020

Reducerea productivității, creșterea gradului de fluctuație a personalului, iar în consecință, pierderea profiturilor potențiale. Acestea sunt doar câteva din efectele directe și imediate pe care le are fenomenul burnout asupra business-urilor. De ceva timp, burnout-ul nu mai este un mit, fenomenul afectează o serie de aspecte vitale pentru o productivitate eficientă a angajaților și a companiei în consecință. Burnout-ul afectează nivelului de implicare a angajaților, nivelul de siguranța și dorința de a rămâne în companie pentru o perioadă mai îndelungată. În acest articol descriem dimensiunea fenomenului, efectele pe care le are asupra afacerilor, simptomele și metodele de prevenire a burnoutului.

Practic fiecare al doilea angajat suferă de sindromul burnout.

Conform cercetării recente efectuate de către Gallup pe un eșantion reprezentativ de 7500, 23% din angajați suferă foarte de des de sindromul respectiv. Totodată, tocmai 44% din angajați uneori, dar totuși suferă de sindromul burnout. Aceste date caracterizează amploarea fenomenului. Dacă ar fi să interpretăm cele menționate într-un mod mai simplu, cel mai curând, fiecare al doilea angajat din compania ta a suferit cel puțin odată de sindromul burnout. Astfel, cel mai probabil, acest articol este exact pentru tine.

Deși sindromul burnout a fost utilizat pentru prima dată încă în 1974, termenul nu a fost recunoscut oficial destul de mult timp. Fenomenul a fost clasificat drept fenomen ocupațional care afectează productivitatea angajaților și contribuie la creșterea ratei de șomaj.

Burnout-ul angajaților a devenit, treptat, o problemă reală pentru companiile din întreaga lume. Conform statisticilor prezentate de American Institute of Stress, mai mult de 60% din absenteismul la muncă este cauzat de stresul psihologic și epuizarea emoțională cauzată de către acesta. Conform unui sondaj din 2018, 40% din 2.000 de respondenți susțin că ar putea să plece de la jobul actual din cauza stresului și a epuizării.

Fenomenul este periculos deoarece presupune efecte pe mai multe direcții: afectează atât angajații, cât și angajatorii (în special climatul intern al companiei și eficiența echipei). Efectul radical al burnout-ului constă în plecarea angajatului. În unul din articolele precedente am menționat care sunt pierderile pe care le suportă companiile în urma demotivării și plecării angajaților. Conform studiului realizat de către MeMD, burnout-ul cauzează o pierdere de aproximativ $200 miliarde anual doar pentru companiile din SUA. Evident, la nivel mondial pierderile sunt mult mai mari.

Aceste statistici reflectă dimensiunea burnout-ului și efectele pe care acesta le are asupra afacerilor. Totodată, reieșind din cele menționate deducem cât de importantă este prevenirea sau reducerea imediată a fenomenului. În continuare descriem  cele mai răspândite simptome al burnout-ului și oferim un șir de recomandări care te vor ajuta să îl previi.

Simptomele burnout. Chiar atât de evidente?

Angajații unei companii, by default, se află într-un mediu cu un anumit volum de solicitări și factori de afecțiune. Se consideră că în majoritatea cazurilor burnout-ul este rezultatul mediului de lucru a companiei, și o consecință a lipsei de rezistență la stres a angajaților. Astfel, este important ca angajatorul să nu califice burnout-ul ca problemă individuală  a angajatului care suferă sau ar putea suferi de acest sindrom.

Unul dintre factorii care oferă burnout-ului atâta “putere și pericol’ constă în faptul că fenomenul știe să se “mascheze” foarte bine. În majoritatea cazurilor, îți va fi destul de complicat să descoperi că angajații tăi au ars emoțional. Iată 3 factori cheie care, de obicei, semnalează arderea emoțională a angajaților:

  • Epuizarea rezultă din consumarea resurselor emoționale pentru a face față mediului de lucru. Un angajat epuizat de obicei este stresat, îngândurat, pare obosit chiar și în primele ore de lucru.
  • Demotivarea este atitudinea angajatului prin care acesta își disprețuiește locul de muncă. Un angajat demotivat este predispus să-și exprime nemulțumirea mai des și mai aprig ca de obicei.
  • Scăderea randamentului este condiționat de ceilalți 2 factori menționați mai sus, combinați cu apariția atitudinii de indiferență față de job și task-uri.

În cazul în care observi că cineva din angajații tăi prezintă următoarele simptome fără un motiv întemeiat pe care îl cunoști, ar fi timpul să-ți faci griji. Destul de probabil că burnout-ul a pătruns și în oficiul tău. Pe lângă acești 3 factori generali, mai există încă câteva semne care îți dau de înțeles că, probabil, angajații tăi nu se simt atât de bine din punct de vedere emoțional. Astfel, cel mai curând, angajații tăi suferă de burnout dacă:

  • Nu simt că lucrul pe care îl fac este important;
  • Se simt insuficient de competenți și buni în ceea ce fac;
  • Consideră că munca pe care o fac nu este apreciată la justa valoare;
  • Consideră că postul pe care îl ocupă nu se potrivește competențelor pe care le au;
  • Au așteptări prea mari de la ei înșiși pe care, în majoritatea cazurilor, nu le satisfac.

Acum deja știi cum să identifici sindromul de burnout.

Respectiv, în cazul în care fenomenul va afecta angajații tăi, vei reuși să-l depistezi ca, ulterior, să aplici anumite soluții pentru a-l elimina. De fapt, cel mai eficient instrument de reducere a problemelor este prevenirea lor. Burnout-ul nu este o excepție. Cu alte cuvinte, nu va fi nevoie să înveți cum să lupți cu burnout-ul, dacă vei învăța cum să-l previi.

Cum previi burnout-ul angajaților tăi?

Fiecare job este stresant în modul său. Respectiv, orice angajat, indiferent de compania în care lucrează poate suferi de sindromul burnout-ului. Dacă privim din perspectiva angajatorului, acesta poate aplica anumite instrumente care vor contribui la prevenirea sau minimizarea riscului de apariție a fenomenului respectiv.

  • Asigură-te că ai un sistem transparent de repartizare a taskurilor. O mare parte din frustrările angajaților țin de repartizarea inechitabilă a sarcinilor. Un rol important în acest context revine managerilor și liderilor de echipe. Aceștia ar trebui să dețină controlul absolut asupra volumului de muncă, să cunoască exact cine și la ce lucrează, dacă cineva are nevoie de ajutor, etc.
  • Ajută-ți angajații să păstreze echilibru dintre viața personală și cea profesională.
    Dacă este nevoie, oferă angajatului un grafic de muncă flexibil.
  • Organizează activități sociale informale.
    Angajatul nu ar trebui să-și asocieze locul de muncă cu hardworking permanent și deadline-uri care ard într-una. Nu este neapărat ca de fiecare dată să organizezi ceva special. O ieșire la bere cu echipa ar putea oferi relaxare emoțională, uneori atât de necesară angajaților.
  • Oferă angajaților abonament la sport.
    Sportul regulat permite angajaților să se relaxeze și pe plan emoțional. De obicei, persoanele care practică sport sunt mai motivate, mai orientate spre rezultat și mai productive. Astfel, costul abonamentului la sport ar fi o investiție cu un termen de recuperare imediat.
  • Oferă angajaților informația și instrumentele de care au nevoie pentru a-și gestiona stresul.
    Nu toate persoanele sunt bine informate în ceea ce privește gestiunea eficientă a stresului și prevenirea epuizării. Oferă angajaților tăi cunoștințele necesare în acest domeniu. Poți face acest lucru prin oferirea literaturii specializate, organizarea training-urilor regulate, etc. Este important ca angajații să cunoască și să conștientizeze pericolul epuizării și consecințele radicale pe care le poate avea aceasta.
  • Implementează o cultură de ajutor reciproc.
    Ar fi bine ca angajații tăi să ceară ajutorul și suportul colegilor săi exact de atâtea ori, de câte simt necesitatea de a face asta. Astfel, te vei asigura că nu ai angajați supraîncărcați. Totodată, acesta este un instrument eficient pentru consolidarea echipei tale.
  • Stabilește o regulă care interzice email-urile în afara orelor de lucru.
    În afara cazurilor excepționale, ar fi bine ca comunicarea corporativă să rămână la oficiu. Este ceea ce am menționat mai sus: angajații trebuie să păstreze echilibrul dintre viața profesională și cea personală.

Secretul unei preveniri eficiente a burnout-ului este motivația angajaților și grija față de sănătatea emoțională a acestora. Angajatorul în acest sens ocupă poziția unui lider inteligent, inspiră, motivează și oferă entuziasmul necesar angajaților săi. Oferă atenție sporită bunăstării emoționale a angajaților săi. Astfel, angajații se simt importanți, motivați și fericiți. În consecință, cred în ceea ce fac, devin mai productivi, cresc profesional, iar împreună cu ei, prosperă și compania.