Salariul este recompensa în bani, pe care tu, ca angajator, o plătești angajaților tăi pentru munca pe care o fac sau urmează să o facă în baza contractului individual de muncă. Și pentru că salariile înseamnă cheltuieli (salariul în sine + impozitele), mulți angajatori își doresc să ofere un salariu cât mai mic posibil, adică, salariul minim pe economie. Din păcate sau din fericire, acest lucru nu e întotdeauna posibil. Iar astăzi vorbim anume despre acest subiect, îți explicăm cum să stabilești corect salariile și de ce nu le poți da la toți angajații salariul minim.
Salariul minim reprezintă remunerarea minimă, sub nivelul căreia angajatorul nu este în drept să plătească un angajat pentru norma de muncă pe lună sau pe oră îndeplinită de acel angajat. Altfel spus, cel mai mic salariu posibil (din punct de vedere legal).
Important! Cuantumul salariului minim este stabilit de către stat, e evaluat în moneda națională și este obligatoriu pentru toți angajatorii (persoane juridice și persoane fizice) care utilizează munca salariată, indiferent de tipul de proprietate și de forma juridică de organizare. Mărimea salariului minim nu poate fi diminuată nici prin contractul colectiv de muncă, nici prin contractul individual de muncă.
La stabilirea cuantumului salariului minim se ține cont de următoarele aspecte:
Din 1 ianuarie a anului curent, salariul minim pentru un program de lucru complet (de 169 de ore în medie pe lună) constituie 4 000 de lei.
Motivul e unul simplu. Majoritatea angajatorilor vor să ofere salarii minime, pentru a economisi. Vor să economisească pe salarii, să plătească mai puține impozite și mai puține taxe.
Și cumva e de înțeles. Cine nu vrea să economisească. Să analizăm un exemplu. Presupunem că ai nevoie de un contabil și îi oferi 10 000 de lei (net). Asta înseamnă că va trebui să mai achiți fondul social (24%) – 2 997 de lei; asigurarea medicală obligatorie (9%) – 1 123,88 lei; impozitul pe venit (12%) – 1 363,64 lei. În total, pe impozite se duc 5 484,52 lei. Iar asta înseamnă că un salariu net de 10 000 de lei te costă 15 484,52 lei.
Dacă facem același exercițiu cu suma de 4 000 de lei, și impozitele vor fi mai mici. Pentru un salariu net de 4 000 de lei, vei achita un salariu total de 6 193,80 lei.
Apropo, salariul minim a crescut constant în ultimii ani. În 2019, acesta constituia 2 775 de lei, în 2020 și 2021 era de 2 935 de lei, în 2022 a ajuns la 3 500 de lei și în 2023 constituie 4 000 de lei. Iată cum a evoluat mărimea salariului minim din Republica Moldova în ultimii 5 ani:
Iar aici poți vedea care sunt salariile minime în diferite țări!
Nu poți plăti salariul minim oricărui angajat. Salariul minim este remunerarea minimă oferită pentru o muncă simplă, necalificată. Din asta reiese că poți achita un salariu minim doar angajaților care fac o astfel de muncă. Deci, angajaților necalificați, care îndeplinesc o muncă simplă.
Ion are o fabrică de confecții. De curând, caută să angajeze o persoană care să facă ordine în încăpere. Programul de muncă e obișnuit, de luni până vineri, câte 8 ore pe zi. Poate Ion să-i plătească noului angajat salariul minim?
Da, poate! Pentru că persoana angajată va face o muncă simplă, necalificată.
Același Ion cu aceeași fabrică de confecții. Numai că de data asta caută un contabil. Poate el să-i plătească noului angajat salariul minim?
Nu, nu poate! Pentru că munca de contabil e o muncă ce necesită calificare.
Sistemul tarifar de salarizare reprezintă totalitatea normativelor care determină diferențierea salariului în funcție de calitatea, volumul și condițiile de muncă.
Salariul tarifar se stabilește prin negocieri colective la nivel de ramură. Mărimea acestuia trebuie să fie cel puțin egală cu mărimea salariului minim stabilit de Guvern pentru anul respectiv. La nivel de unitate din ramurile respective – salariul nu trebuie să fie mai mic decât cuantumul stabilit la nivel de ramură.
Sistemele netarifare de salarizare reprezintă modalități de diferențiere a salariilor în funcție de performanțele individuale sau colective ale salariaților și funcțiile deținute de aceștia. Criteriile de evaluare a performanțelor profesionale individuale ale angajaților se stabilesc de către angajator. Tot angajatorul e cel care apreciază aceste performanțe.
La nivel de unitate, sistemul netarifar de salarizare se stabilește în contractul colectiv de muncă. În cadrul sistemelor netarifare de salarizare, angajatorul stabilește mărimea salariului primit de fiecare angajat al său. Totuși, angajatorul trebuie să respecte, drept limită minimă, salariul minim.
Citește și: Cum să atragi angajați buni chiar dacă oferi salarii mici
Mărimea salariilor, formele și condițiile de salarizare se stabilesc prin negocieri colective sau individuale între angajator și salariați. Se negociază în funcție de posibilitățile financiare ale angajatorului. Apoi, toate aceste aspecte – mărimea salariului, condițiile etc. se fixează în contractul colectiv de muncă și în contractul individual de muncă.
Nimeni nu te poate impune să dai salariul X sau salariul Y unui angajat. Totuși, există o limită inferioară de la care ești obligat să pornești și niște recomandări de care e bine să ții cont. E bine, pentru că te ajută să evaluezi obiectiv valoarea unei munci. Îți spune de ce criterii trebuie să ții cont, la ce aspecte să fii atent etc.
După cum deja ne-am lămurit, acea limită inferioară e salariul minim. Fie că achiți pe oră sau pe săptămână trebuie să ții cont de mărimea salariului minim din anul respectiv. Pentru 2023, de exemplu, e stabilit salariul de 4 000 de lei lunar, pentru o normă întreagă. Asta înseamnă 23,67 de lei pe oră.
Drept urmare, dacă salariatul e angajat pe o normă întreagă, nu ai voie să-i achiți mai puțin de 4 000 de lei pe lună. Mai mult se poate, iar uneori chiar trebuie. Mai puțin – NU! Dacă acesta nu e angajat pe o normă întreagă, nu ai voie să-i achiți mai puțin de 23,67 de lei pe ora de muncă.
Buuun! Acum să trecem la recomandări. Există Anexa nr. 4 la Hotărârea Guvernului nr. 743/2002. Acolo se propune un interval pentru stabilirea salariilor.
Important! Intervalul pentru stabilirea salariilor tarifare/de funcție calculate aplicând coeficientul de complexitate pe tipuri de lucrări și ramuri ale economiei naționale cu valoarea 1,00 are un caracter orientativ în procesul de negociere al părților.
Salariile nu trebuie să depindă de apartenența politică, de religie sau de genul angajatului. De asemenea, nu trebuie să fie influențat de orientarea sexuală, rasă, etnie etc.
Pentru mai multe informații, contactează-ne!
2024-04-16
În 2024, au intrat în vigoare mai multe modificări făcute la Codul Muncii. Și pentru că legislația muncii îi privește...
Mai mult
2023-10-18
Din experiența noastră, există două tipuri de antreprenori. Cei care se ocupă de absolut tot ce ține de afacerea lor...
Mai mult
2023-01-24
Planul de carieră este un instrument prin care se stabilește parcursul profesional al fiecărui angajat din cadrul unei companii. Acesta...
Mai mult
Acasă 
