Lipsa talente vs lipsă posturi vacante: cum arată piața muncii în 2021

Piața muncii are câteva asemănări cu o piață economică clasică. În acest sens, una dintre asemănările cheie constă în faptul că aici, exact ca și într-o piață oarecare există cerere și ofertă (de muncă). Cererea de muncă provine din partea angajatorilor, iar oferta – din partea candidaților – potențialilor angajați. Reieșind din aceasta, o problemă aprigă și  caracteristică multor economii globale este lipsa unui echilibru dintre cerere și ofertă de muncă.

Acest fenomen se reflectă în mod special asupra talentelor. Anume talentele reprezintă angajații cheie care contribuie semnificativ la buna funcționare a companiei în care lucrează. Astfel, raportul dintre pozițiile vacante disponibile și numărul de talente determină, în mare parte, situația pe piața muncii și provocările cu care se confruntă angajatorii în acest sens.

În acest articol descriem echilibrul dintre talente și locuri de muncă disponibile pe piața muncii din Republica Moldova. În continuare vom analiza fiecare dintre aceste 2 aspecte pentru a determina dacă piața locală se confruntă cu lipsa locurilor de muncă sau, totuși, cu lipsa talentelor de valoare.

Piața muncii din Republica Moldova – insuficiență de poziții vacante?

Conform datelor BNS, circa 7,1 mii de persoane cu studii superioare au statutul de șomer. Efectiv, ar putea să pară că acest fenomen reprezintă o consecință a lipsei locurilor de muncă. Pentru a cerceta veridicitatea acestei ipoteze, ne-am propus să estimăm numărul pozițiilor vacante propuse de către angajatori. Pentru a măsura acest indicator am cercetat principalele platforme de postare a anunțurilor de recrutare din Republica Moldova.

Am analizat platformele locale cu cel mai mare trafic și impact – rabota.md și delucru.md. Pe fiecare din aceste platforme momentan sunt disponibile în jur de 4000-4100 posturi vacante. Acesta este un număr de posturi vacante, în mare parte, constant. O abatere considerabilă a fost înregistrată doar în perioada lansării stării de urgență. În acea perioadă numărul posturilor vacante a scăzut cu circa 30%.

Analizând repartizarea posturilor vacante per domenii de specialitate și profesii, observăm că o mare parte din posturile vacante sunt predestinate specialiștilor cu studii superioare. Astfel, obținem un raport aproximativ de 7 candidați la 4 posturi de muncă. Un asemenea raport este unul acceptabil pentru o piața de muncă competitivă. Una dintre condițiile acestei piețe este că angajatorul selectează candidații. Acest proces de selecție presupune că numărul candidaților ar trebui să fie mai mare decât numărul posturilor vacante.

Conform datelor BNS, numărul persoanelor cu studii superioare angajate în câmpul muncii este de 40,1 mii. Astfel, rata de șomaj în rândul specialiștilor cu studii superioare este de 14,89%. Această rată, fiind raportată la numărul de posturi vacante disponibile denotă faptul că în Republica Moldova sunt suficiente posturi vacante pentru specialiști calificați. Totodată, numărul relativ redus a talentelor neangajate poate induce spre ideea că economia locală suferă de lipsa de specialiști calificați. În continuare analizăm acest fenomen, cât este de real și cum afectează angajatorii locali.

Vezi și: Recrutează talente eficient și avantajos în 2021

Oferta de muncă pe piața locală: lipsă de talente

Studiul C-Suite Challenge efectuat de către Gallup a demonstrat încă odată că atragerea și reținerea talentelor de valoare este o provocare de top pentru afacerile din prezent. Acest lucru este relevant și pentru managerii afacerilor din Republica Moldova. Companiile tind să-și acopere necesitățile de personal prin recrutări regulate, ceea ce determină disponibilitatea permanentă a locurilor vacante. Mai sus am analizat volumul pozițiilor vacante pe care le oferă angajatorii. Am determinat că nu există un deficit de locuri de muncă, ci dimpotrivă – rata șomerilor cu studii superioare este destul de mică. Luând în considerare necesitățile selecției, acest lucru ar însemna că numărul talentelor disponibile este mai mic decât cererea din partea angajatorilor. În acest context, se conturează un eventual “deficit de talente” pe piața locală. Pentru a determina veridicitatea acestui lucru ne-am propus să studiem fenomenul sub 2 aspecte:

1. reducerea numărului de specialiști care au studii superioare complete sau incomplete;
2. migrația crescândă a specialiștilor cu studii superioare.

Pentru a putea opera cu unități măsurabile, am studiat datele prezentate de către Biroul Național de Statistică. În continuare, vezi analiza succintă a celor 2 aspecte care corelează între ele și determină insuficiența de talente pe piața de muncă locală.

Tot mai puține talente pe piața muncii locale – statistici oficiale

Precum observăm, numărul specialiștilor care au absolvit cel puțin o treaptă a studiilor superioare scade considerabil din an în an. Dacă ar fi să analizăm dinamica ultimilor 3 ani, observăm o reducere cu 19% a numărului de absolvenți a instituțiilor de învățământ superior. Acest fenomen are un impact direct asupra pieții muncii și asupra angajatorilor. Se formează așa numitul “deficit de talente” care se transformă într-o adevărată provocare pentru angajatorii care caută să angajeze specialiști cât mai competenți.

Talentele din Republica Moldova – specialiști predispuși să migreze?

Aspectul descris mai sus, de fapt, reprezintă doar o parte din dimensiunea reală a problemei. Pe lângă faptul că numărul specialiștilor cu studii superioare scade considerabil, o parte din aceștia, conform datelor oficiale, sunt predispuși să migreze. Conform ultimelor date actuale prezentare de către BNS, pentru anul 2018 persoanele cu studii superioare au reprezentat circa 13% din numărul total de migranți. Totodată, 55% din aceștia sunt tineri cu o vârstă cuprinsă între 24-35 ani. Aceste date conduc la concluzia că după absolvirea studiilor superioare tinerii specialiști, din anumite motive, nu se încadrează în câmpul muncii, ci decid să migreze. Astfel, angajatorii locali sunt nevoiți să-și desfășoare activitatea în condițiile unei aprigi lupte pentru talente.

Reieșind din datele analizate, observăm că echilibrul dintre cererea și oferta de muncă pe piața locală este destabilizat în mare parte de factorul lipsei de talente. Tot mai mulți tineri în proces de formare renunță să obțină studii superioare și să devină talente pe piața muncii locale. Totodată, o parte din talentele deja formate decid să migreze din cauza anumitor factori, precum ar fi nivelul salariilor, condițiile de muncă, nivelul de trai relativ scăzut. Angajatorii, cel mai curând, se vor confrunta și în următorii ani cu problema lipsei de specialiști calificați. Astfel, angajatorii vor continua să concureze în lupta pentru talente, oferind tot mai multe avantaje potențialilor angajați pentru a-i atrage și menține. Per general, această concurență contribuie la îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru talentele care totuși decid să activeze pe piața de muncă locală.