Întreprinderile mici și mijlocii. Restructurarea post-pandemie

În Republica Moldova, întreprinderile mici și mijlocii generează dinamism şi profitabilitate. În același timp crește competitivitatea și gradul de ocupare a forţei de muncă active.

În 2018 erau înregistrate circa 55 000 mii de întreprinderi mici și mijlocii, ce constituie 98,70% din total întreprinderi.  Au activat ca salariați 328 mii persoane, aproximativ 60,7% din total salariați în Republica Moldova. În acea perioadă veniturile din vânzări au însumat 144 159,9 milioane lei sau 40,4% din venituri din vânzări în total pe economie.

În situaţia crizei economico-financiare profunde cu care ne confruntăm în prezent, cel mai afectat segment este cel al IMM-urilor.

Actualmente restricțiile impuse din cauza pandemiei Covid-19 au declanșat un șoc masiv pentru IMM-uri, care se află într-o poziție dificilă. Unele din întreprinderi fiind nevoite să-și sisteze activitatea, reducându-se astfel numărul întreprinderilor active.

În contextul pandemiei întreprinderile mici și mijlocii luptă cu provocările care drept rezultat, au diminuat cererea la produse și servicii. Totodată au rupt lanțuri de aprovizionare, au trecut munca de la oficiu la domiciliu. Astfel forțând angajatorii să întreprindă măsuri printre care se numără: concedierea angajaților din lipsa resurselor financiare suficiente sau sistarea activității.

DE CE ÎNTREPRINDERILE MICI ȘI MIJLOCII SUNT CELE MAI VULNERABILE LA CRIZA POST-PANDEMIE?

Întreprinderile mici și mijlocii sunt foarte sensibile la perturbările ce au loc din cauza situației de urgență. Spre deosebire de companiile mari care se adaptează mult mai ușor și rapid. Sunt 3 factori care conduc mai rapid la declinul întreprinderilor mici și medii decât la companiile mari:

1. Problema lichidității

Criza de lichiditate a întreprinderilor mici și mijlocii s-a derulat ca răspuns la șocul economic provocat de Covid-19. De la debutul pandemiei cererea a scăzut dramatic, forțând întreprinderile mici și medii să se confrunte cu lipsa lichidității. Pierderea veniturilor, lipsa resurselor financiare pentru acoperirea cheltuielilor fixe, scăderea cantității de marfă produsă, sunt doar unele din consecințe provocate de această problemă. Pentru a limita riscul lichidității, întreprinderile mici și mijlocii ar trebui să-și stabilească o strategie a managementului lichidității în cazuri de criză. Strategia trebuie materializată într-un plan ce va cuprinde soluțiile pentru depășirea în condiții optime a perioadei de criză.

2. Lanțuri și operații flexibile de aprovizionare

Echipele de management ale IMM-urilor nu au mărimea de care dispun companiile mari pentru a gestiona presiunile comerciale și pentru a răspunde pandemiei. Această lipsă se manifestă într-o incapacitate de adaptare rapidă a lanțului de aprovizionare și a proceselor de producție la situația de criză. Pandemia a perturbat aceste lanțuri de aprovizionare, lăsând multe întreprinderi mici și medii fără materialele de care au nevoie pentru a-și menține procesul de producție. În plus, măsurile menite să încetinească răspândirea bolii au modificat procesele de producție. Fabricile întreprinderilor mici nu sunt proiectate pentru distanțarea fizică, iar companiile nu au în mod obișnuit resursele necesare pentru a-și reconfigura rapid operațiunile. Ca soluție pentru această problemă ar fi evaluarea punctelor de aprovizionare. În caz că dispuneți de spațiu mai mic, puteți mări timpul de lucru și formând ture de lucru pentru personalul încadrat în proces, astfel limitând contactul direct a mai multor persoane.

3. Repartizarea inegală a impactului negativ

Conform analizei noastre unele sectoare industriale ale întreprinderilor mici și mijlocii, precum retail, ospitalitate, servicii alimentare, servicii de divertisment, serviciile financiare, au fost lovite mai puternic în criză. Durata de recuperare a acestor sectoare, va fi mai lungă din cauza perturbărilor cererii și ofertei pe termen lung. Majoritatea companiilor mici primesc lovitura crizei mai puternic decât companiile mari, care sunt mai pregătite și cu un management al riscurilor bine dezvoltat. De aceea pentru a evita aceste riscuri, este necesar crearea unei strategii a managementului riscului, care va fi ca suport în caz de situații de criză.

DE CE ESTE IMPORTANTĂ PROTEJAREA ÎNTREPRINDERILOR MICI ȘI MEDII?

Importanța întreprinderilor mici și mijlocii decurge din următoarele trăsături ale acestora: oferă noi locuri de muncă, favorizează inovarea și flexibilitatea. IMM-urile se constituie practic în locuri unde personalul se perfecționează și de unde se poate îndrepta apoi spre întreprinderile mari, stimulează concurența. Ele ajută la buna funcționare a întreprinderilor mari pentru care prestează diferite servicii sau produc diferite subansamble, fabrică produse și prestează servicii în condiții de maximă eficiență.

ACȚIUNI PENTRU CREȘTEREA IMPACTULUI MĂSURILOR EXISTENTE

• IMM-urile sunt o parte critică a economiei naționale, nu sunt doar angajatori, ci și clienți ai companiilor mai mari din întregul lanț de aprovizionare. Supraviețuirea și repornirea operațiunilor, vor fi un punct de plecare pentru restructurarea economiei în ansamblu post-pandemie.
• IMM-urile se pot integra relativ ușor într-o rețea economică regională, ceea ce contribuie la dezvoltarea regiunii respective și la reducerea șomajului, pentru că cuprind 98,7 % din totalul întreprinderilor din Republica Moldova. Rezultă că majoritatea angajaților activează în cadrul întreprinderilor mici și medii, iar declinul acestor companii va forța creșterea șomajului;
• IMM-urile sporesc caracterul concurențial al unor piețe, fiind surse de concurență, determinând astfel o mai bună satisfacere a nevoilor consumatorilor;
• IMM-urile contribuie la formarea ofertei de bunuri și servicii, respectiv la crearea și creșterea PIB-ului,  creșterea exporturilor și a investițiilor naționale;
• IMM-urile asigură potențialul de dezvoltare al viitoarelor mari întreprinderi, grație proceselor de creștere și dezvoltare la care iau parte;

Bineînțeles, nu există o formulă exactă tuturor întreprinderilor pentru a ieși din criză, sau pentru a supraviețui. Însă există anumite reguli care sporesc șansele unei companii să prospere.

Principalele măsuri pe care managementului IMM-urilor ar trebui să le întreprindă pentru a face față crizei existente țin de:

• reducerea costurilor produselor și serviciilor oferite;
• eliminarea cheltuielilor care nu sunt absolut necesare operațiunilor de bază;
• selectarea piețelor de desfacere și a clienților după criterii pur economice și de rentabilitate;
• consolidarea portofoliului de clienți profitabili și stabili din punct de vedere financiar;
• asigurarea unui cadru legal stabil și predictibil pentru mediul de afaceri, cu îmbunătățirea aspectelor privind  birocrația și fiscalitatea;

În dependență de fiecare industrie în parte, companiile au problemele sale și provocările cu care se confruntă. Un IMM din industria manufacturilor și producerii se confruntă cu problema productivității. Numărul locurilor de muncă scade, din motiv că un angajat are nevoie de mai mult spațiu de lucru. Măsuri necesare pentru a menține distanța socială admisibilă.

Un IMM din industria alimentației publice se confruntă cu probleme operaționale legate de comportamentul consumatorului. Deciziile și acțiunile pe care le întreprind companiile trebuie să fie legate pentru diminuarea riscurilor operaționale.

În mod normal, structura financiară generală a unui restaurant (fără să fie membră a unei rețele) până la pandemie se caracterizează în felul următor, ca exemplu:

1. Venitul din Vînzări – (+100) lei
2. Costul produselor – (-30) lei
3. Costuri salariale – (-30) lei
4. Costuri fixe generale și alte cheltuieli (arendă, utilități, altele, contabilitate, etc.) – (-22) lei
5. Marketing și cheltuieli promoționale – (-8) lei
6. Profit până la impozitare și dobândă – (+10) lei

Tendințele prognozate pentru fiecare element din această structură:

1. Diminuarea vânzărilor din cauza schimbării comportamentului consumatorului, chiar dacă valoarea de take-away și livrare se va majora;
2. Diminuări în valoare absolută a cheltuielilor salariale. Cauzată de reducerea de personal și migrarea la vânzările în afara spațiilor de producere (livrare și catering);
3. Ca și pondere din totalul vânzărilor nu se preconizează modificări majore, însă vor apărea cheltuieli majorate de livrare / Apariția cheltuielilor privind respectarea normelor legale (igienă, sănătate, etc.);
4. Majorarea cheltuielilor promoționale pentru campanii de marketing / majorarea activității de discount pentru rotația mai rapidă a stocurilor.

! IMM-le vor fi nevoite să se concentreze pe construirea sustenabilității și a competitivității, fiindcă viteza de recuperare va depinde de capacitatea IMM-urilor de a reveni la operațiuni durabile post-pandemie după ce au eșuat măsurile actuale de stimulare. Factorii de decizie ar trebui să-și orienteze atenția către: accesul la cererea locală, sprijinul pentru internaționalizare și îmbunătățirea productivității.